România 2025 se află la o răscruce în ceea ce privește direcția sa fiscală. Cu un deficit bugetar care a crescut constant în ultimii ani, autoritățile de la București și-au propus un obiectiv clar: reducerea deficitului sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Această țintă este aliniată la cerințele Uniunii Europene și vine într-un moment în care economia românească resimte presiuni multiple – de la inflație, la nevoia de investiții și ajustări structurale.
Potrivit Comisiei Europene, România trebuie să ia măsuri decisive de ajustare bugetară și să îmbunătățească procesul de monitorizare fiscală pentru a recâștiga stabilitate financiară și încrederea investitorilor. În prezent, țara are unul dintre cele mai mari deficite bugetare din blocul comunitar, ceea ce influențează inclusiv ratingul de credit.
De ce e important pragul de 3%
Limita de 3% a deficitului bugetar nu este aleatorie. Este un reper stabilit de Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene, menit să asigure un echilibru între cheltuieli publice și venituri fiscale. Pentru România, menținerea acestui echilibru înseamnă mai mult decât o bifă într-un raport – înseamnă acces la fonduri europene, credibilitate în fața piețelor internaționale și, poate cel mai important, sustenabilitate bugetară.
Provocări structurale și riscuri asociate
România se confruntă cu provocări structurale serioase în efortul de reducere a deficitului. O mare parte a bugetului este deja angajată în plăți fixe – pensii, salarii, subvenții – care lasă puțin loc pentru ajustări rapide. În plus, colectarea veniturilor fiscale rămâne una dintre cele mai slabe din Uniune, cu un nivel sub 27% din PIB, comparativ cu o medie europeană de aproximativ 41%.
Aceste dificultăți sunt dublate de o economie românească care trebuie să susțină în paralel investiții publice esențiale în infrastructură, sănătate și educație. Așadar, autoritățile sunt nevoite să găsească un echilibru între creșterea economică și consolidarea bugetară – două obiective care uneori pot părea în conflict.
Plan fiscal multianual și noi direcții strategice
Pentru atingerea obiectivului de 3%, Guvernul a prezentat un plan fiscal multianual care prevede reforme graduale în sistemul de taxe și impozite, creșterea colectării și o mai bună gestionare a cheltuielilor. Acest plan fiscal este fundamentul unui nou cadru de politici economice care ar trebui să sprijine atât sustenabilitatea fiscală, cât și creșterea economică.
Printre măsurile propuse se numără:
-
digitalizarea ANAF pentru eficientizarea colectării
-
eliminarea unor cheltuieli publice ineficiente
-
stimularea conformării voluntare la plata taxelor
-
consolidarea bazei de impozitare prin reducerea evaziunii fiscale
Rolul Comisiei Europene și presiunea externă
Comisia Europeană joacă un rol esențial în acest proces. Prin procedura de deficit excesiv, Bruxelles-ul impune termene și reforme concrete. România trebuie să prezinte periodic rapoarte de progres și să demonstreze că implementarea reformelor economice este pe drumul cel bun.
Această monitorizare fiscală este în același timp un mecanism de sprijin și de presiune. Dacă obiectivele nu sunt îndeplinite, țara riscă să piardă finanțări importante, inclusiv din fondurile europene post-pandemie.
Investițiile publice și dezvoltarea durabilă
Chiar dacă sunt vizate tăieri și restricții, investițiile publice nu pot fi sacrificate. Guvernul susține că va menține un nivel ridicat de investiții, în special cele finanțate din surse externe. Proiectele mari de infrastructură, spitale regionale și digitalizare a administrației publice sunt considerate prioritare.
Prin urmare, reducerea deficitului trebuie făcută inteligent, fără să afecteze dezvoltarea pe termen lung. Aceasta presupune strategii fiscale clare și un angajament ferm pentru reforme fiscale autentice, nu doar ajustări contabile.
Transparența bugetară și încrederea cetățenilor
Un alt pilon important al procesului este transparența bugetară. Fără o comunicare clară și coerentă cu cetățenii, orice măsură de ajustare bugetară poate fi întâmpinată cu reticență sau chiar proteste. Autoritățile trebuie să explice ce măsuri iau, de ce le iau și ce beneficii pot apărea pe termen lung.
În plus, creșterea încrederii în finanțele publice este esențială pentru atragerea de investiții, pentru stabilirea unei relații solide cu instituțiile internaționale și pentru menținerea unui rating de credit favorabil.
Prognoze economice și scenarii posibile
Mai multe prognoze economice indică faptul că România poate atinge ținta de sub 3% dacă respectă ritmul de reforme anunțat. Bineînțeles, scenariile depind de o serie de variabile externe – inflația globală, prețul energiei, tensiunile geopolitice – dar și de capacitatea administrativă internă.
În cazul în care măsurile propuse nu sunt implementate sau nu au efectul scontat, deficitul bugetar ar putea rămâne peste pragul impus, generând efecte negative asupra dobânzilor, cursului valutar și percepției pieței asupra finanțelor guvernamentale.
Un efort colectiv cu miză mare
Reducerea deficitului bugetar este, în final, un efort colectiv. Nu este vorba doar despre cifre și indicatori, ci despre o schimbare de mentalitate la nivel de stat, administrație și cetățeni. Dacă România vrea să fie o economie competitivă în Europa, trebuie să își regândească modul în care gestionează resursele publice, cum prioritizează cheltuielile și cum își planifică strategiile fiscale pe termen lung.
